Arne Christian Stühmer, Julius Meinl: „Ceaiul face parte din portofoliul nostru încă din 1862”

„Este important să facem distincția între creșterea în volum și creșterea valorică. În ultimii ani, am observat acest lucru în industria cafelei: prețurile pieței s-au schimbat, influențând valoarea totală a pieței chiar și acolo unde volumele au rămas stabile. Vedem evoluții similare și în sectorul ceaiului. Prețurile materiilor prime cresc, parțial ca urmare a schimbărilor climatice și a dificultăților tot mai mari de aprovizionare cu ceai de înaltă calitate.”

Arne Christian Stühmer, managerul categoriei de ceai în cadrul Julius Meinl Coffee Group, vorbește despre evoluția pieței ceaiului: de la popularitatea tot mai mare a matcha în rândul tinerilor, la provocările de aprovizionare asociate schimbărilor climatice, diferențele regionale de consum și importanța parteneriatelor pe termen lung cu furnizorii.

Cât de important este ceaiul în prezent pentru Julius Meinl, având în vedere că brandul este asociat în principal cu cafeaua?

Arne Christian Stühmer: Ceaiul face parte din portofoliul Julius Meinl încă din 1862, având astfel aceleași rădăcini istorice ca și cafeaua în cadrul companiei. În muzeul nostru de la sediul central din Viena pot fi admirate numeroase afișe istorice și alte materiale dedicate ceaiului, care reflectă această moștenire.

Atât ceaiul, cât și cafeaua au făcut parte din activitatea comercială inițială a companiei Julius Meinl.

Alături de cafea, ceaiul creează oportunități suplimentare. Le putem oferi clienților noștri ceai premium, dar și cafea, ciocolată, biscuiți și alte produse din portofoliu. Astfel, putem răspunde mai bine preferințelor diverse ale clienților, putem consolida relațiile cu aceștia și putem crea valoare suplimentară.

Estimările privind piața globală a ceaiului indică perspective de creștere în următorii ani. Cum interpretați această evoluție și ce înseamnă ea pentru o companie precum Julius Meinl, asociată în principal cu cafeaua?

Arne Christian Stühmer: Este, desigur, încurajator să avem perspective pozitive pentru următorii ani. În același timp, este important să facem distincția între creșterea în volum și creșterea valorică.

Am observat acest lucru în industria cafelei în ultimii ani. Prețurile pieței s-au schimbat, ceea ce a influențat și valoarea totală a pieței, chiar și acolo unde volumele au rămas stabile.

Vedem evoluții similare și în sectorul ceaiului. Prețurile materiilor prime cresc, parțial din cauza schimbărilor climatice și a dificultăților tot mai mari de aprovizionare cu ceai de înaltă calitate. Din acest punct de vedere, multe dintre mecanismele care influențează piața sunt similare cu cele din industria cafelei.

Există pentru ceai o piață de tranzacționare comparabilă cu bursele de cafea din New York și Londra?

Arne Christian Stühmer: Există licitații de ceai, în special în țări precum Sri Lanka și Kenya, iar Kolkata este un alt centru important pentru comerțul cu ceai.

Ceaiurile sunt clasificate în funcție de categoria frunzelor, iar prețurile de licitație ale acestor categorii cresc și scad, la fel ca în cazul altor materii prime. Pentru noi însă, prețurile de la licitații au adesea o relevanță limitată.

Reglementările europene și cerințele noastre de calitate fac ca aprovizionarea cu ceai să fie un proces foarte specific. Unul dintre factorii importanți este respectarea limitelor admise de reziduuri.

Vă dau un exemplu: Assam, în India, este cea mai mare regiune cultivatoare de ceai din lume, cu câteva sute de plantații active. Totuși, doar un număr mic dintre acestea poate furniza tipul de ceai care îndeplinește cerințele specifice ale pieței europene.

Acest aspect devine și mai relevant atunci când vorbim despre ceai certificat ecologic.

Peste 80% dintre sortimentele din portofoliul global de ceai Julius Meinl sunt certificate ecologic. Prin urmare, atunci când căutăm un anumit tip de ceai organic, numărul furnizorilor potriviți poate fi foarte limitat.

De aceea, prețurile de la licitații nu pot fi aplicate direct activității noastre. Se poate întâmpla ca prețurile de la licitații să scadă, în timp ce prețurile noastre de achiziție cresc. Este un fenomen specific pieței ceaiului.

Înseamnă acest lucru că speculațiile au un rol mai redus pe piața ceaiului?

Arne Christian Stühmer: Da. Abordarea care s-a dezvoltat în ultimii ani și în ultimele decenii pune un accent mult mai mare pe relațiile pe termen lung cu furnizorii din țările de origine. Aceasta este și direcția pe care o urmăm la Julius Meinl.

Trebuie să înțelegi cum este cultivat ceaiul, cum sunt folosiți fertilizanții, dacă se utilizează pesticide și ce se întâmplă pe plantațiile învecinate. Chiar dacă o plantație nu utilizează pesticide, substanțele pulverizate, solul sau apa provenite de pe terenurile alăturate pot deveni o problemă.

Cu cât îți cunoști mai bine furnizorii și condițiile de la origine, cu atât poți gestiona mai eficient calitatea și respectarea cerințelor.

Această abordare este aproape opusă unei decizii bazate exclusiv pe piața licitațiilor: „Prețul pare bun, să cumpărăm”. În schimb, construiești o relație pe termen lung. Aceasta îi oferă producătorului siguranța necesară pentru a investi și pentru a menține standarde înalte, inclusiv prin evitarea pesticidelor.

Ce impact are matcha asupra pieței ceaiului?

Arne Christian Stühmer: Matcha este, cu siguranță, una dintre cele mai interesante evoluții. Tinerii sunt mult mai deschiși față de ceai și față de cultura din jurul lui. Sunt interesați de origini, de poveștile și de tradițiile asociate ceaiului.

În același timp, generația tânără vine cu o mentalitate diferită. Consumatorii nu se mai definesc neapărat ca fiind fie băutori de cafea, fie băutori de ceai. Aleg în funcție de ocazie și de ceea ce își doresc să bea în acel moment.

Matcha a devenit parte a culturii cafenelelor și este deosebit de relevantă pentru consumatorii tineri. Cineva poate intra într-o cafenea, poate vedea în meniu un matcha cu gheață și îl poate alege în locul unui cappuccino rece. Este un rol diferit față de cel pe care ceaiul l-a avut în mod tradițional.

Care este diferența dintre ceaiul propriu-zis și infuziile din plante și cum variază preferințele consumatorilor în Europa?

Arne Christian Stühmer: În industria ceaiului, folosim termenii „ceai propriu-zis” sau „ceai autentic” pentru a ne referi la produsele provenite din planta de ceai, Camellia sinensis, inclusiv din varietatea assamica și din diverși hibrizi.

Ceaiul negru, verde, alb și oolong este obținut din frunzele plantei de ceai. Celelalte produse – infuziile din fructe, plante, condimente și ingrediente similare – sunt clasificate, din punct de vedere tehnic, ca produse asemănătoare ceaiului.

Acestea pot conține plante, fructe, scoarță, semințe sau alte ingrediente botanice. Așadar, în sens strict, infuziile din plante nu sunt ceai propriu-zis, chiar dacă în limbajul de zi cu zi le numim adesea „ceaiuri”.

Preferințele consumatorilor variază considerabil în Europa. În linii mari, consumatorii din nordul Europei tind să prefere ceaiurile propriu-zise, în special ceaiul negru și cel verde, în timp ce infuziile din fructe și plante sunt mai populare în țările mediteraneene.

Ar putea o schimbare a modului în care sunt percepute infuziile din plante să contribuie la dezvoltarea acestei categorii?

Arne Christian Stühmer: Cu siguranță. Puțini oameni cunosc diferența tehnică dintre ceaiul propriu-zis și infuziile din plante. Cred însă că oportunitatea mai mare este să schimbăm modul în care oamenii percep ceaiul.

Ceaiul nu ar trebui să fie doar ceva ce bei atunci când ești răcit sau nu te simți bine. Poate fi și o băutură de care să te bucuri și pe care să o celebrezi. Cu cât mai mulți consumatori descoperă această experiență, cu atât crește valoarea pe care o atribuie ceaiului.

Desigur, ceaiul și infuziile din plante pot avea și un rol funcțional. Dar ceaiul se poate apropia mai mult de cafea în ceea ce privește stilul de viață și experiența de consum.

Există numeroase oportunități: de la asocierea ceaiului cu preparate culinare și crearea unor ocazii dedicate consumului de ceai, până la cocktailuri pe bază de ceai și meniuri speciale. Cu cât extindem perspectiva consumatorilor asupra a ceea ce poate însemna ceaiul, cu atât potențialul categoriei este mai mare.

Există percepția că ceaiul destinat utilizării industriale este de o calitate inferioară. Este corectă această afirmație?

Arne Christian Stühmer: Nu neapărat. Răspunsul ține de clasificarea frunzelor și de modul în care ceaiul este recoltat și procesat.

După recoltare, frunzele sunt tratate diferit, în funcție de tipul de ceai. Însă ultimele etape de procesare sunt similare pentru majoritatea sortimentelor: ceaiul este sortat și cernut. Numim acest proces și grading, deoarece în această etapă ceaiul este separat în categorii, în funcție de dimensiunea frunzelor.

Din aceeași producție pot rezulta frunze întregi, frunze rupte, fragmente fine – fannings – și particule foarte fine – dust. Toate provin din aceeași materie primă și sunt separate prin sortare.

Prin urmare, dimensiunea frunzei nu determină, de una singură, calitatea. Poți avea un ceai din frunze întregi de calitate slabă, dar și un ceai excelent obținut din fragmente fine.

Pe de altă parte, dacă îți dorești un ceai pe care să îl explorezi, cu arome mai interesante și o experiență senzorială complexă, este mai probabil să îl găsești printre ceaiurile vrac.

Cât de important este rolul barista în calitatea finală a unei cești de ceai?

Arne Christian Stühmer: Barista poate face o diferență reală în ceea ce privește rezultatul final din ceașcă.

La Julius Meinl acordăm o atenție deosebită calității băuturii servite, iar acest lucru este valabil și pentru ceai. Avem o echipă de experți locali în ceai. În unele cazuri, expertul este un manager de vânzări, dar observăm tot mai des că și barista preiau acest rol.

Este o combinație foarte bună, deoarece, atunci când un barista desfășoară o instruire despre cafea, poate include și un capitol dedicat ceaiului. Un barista își poate folosi cunoștințele senzoriale despre cafea în universul ceaiului și, desigur, și invers.

Ceaiul în Republica Moldova

Pentru piața locală, datele comerciale oferă un reper asupra acestei categorii. În 2025, Republica Moldova a importat aproximativ 844 de tone de ceai, în valoare de circa 8,5 milioane de dolari SUA, potrivit datelor UN Comtrade disponibile prin platforma WITS a Băncii Mondiale.

Aceste cifre se referă la importurile înregistrate în categoria vamală a ceaiului, nu la consumul final. Infuziile care nu conțin frunze de ceai pot fi încadrate în alte categorii.

În Republica Moldova, portofoliul Julius Meinl disponibil prin Provitus Grup include ceaiuri și infuzii în mai multe formate: vrac, la plic și în piramide. Gama poate fi descoperită în catalogul de ceai Provitus Grup.

Traducere și adaptare a interviului publicat de Comunicaffè International la 10 noiembrie 2026.